Feminismul este o mișcare socială care are ca scop principal obținerea egalității între femei și bărbați. Mulți oameni înțeleg termenul greșit, crezând că este o ideologie care ,„urăște bărbații” sau care vrea ca femeile să fie ,„peste” bărbați, când de fapt este despre a da importanță și putere, egală cu cea masculină, vocii feminine.

Feminismul nu a apărut ,„din senin”, ci din cauza faptului că, timp de sute de ani, femeile nu au avut aceleași drepturi ca bărbații. Nu aveau voie să voteze, să studieze în școli sau universități, să muncească în anumite domenii sau să dețină proprietăți. Femeile erau văzute ca fiind inferioare, iar rolul lor era considerat limitat și le reducea la a avea grijă de casă și de copii.

Cele 4 valuri feministe

• Primul val – Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, femeile au început să lupte pentru drepturi egale, axându-se pe dreptul la vot. Valul a început oficial la Convenția Seneca Falls din 1848, când trei sute de bărbați și femei s-au adunat pentru a susține egalitatea politică între sexe. A promovat egalitatea drepturilor de proprietate și contractuale pentru femei, combatând ideea că acestea erau văzute ca proprietăți ale bărbaților.

• Al doilea val – A început în anii 1960, în cadrul mișcărilor anti-război și al luptei pentru drepturile civile ale minorităților. Teme precum sexualitatea și drepturile reproductive au ajuns să fie subiecte cheie de dezbatere. Al doilea val al feminismului a unit femei din diverse minorități și medii socio-economice, susținând că opresiunea rasială, de clasă și de gen sunt interconectate.

• Al treilea val –  Început în anii 1990, a contestat viziunea valului anterior, punând accent pe diversitatea experiențelor femeilor. A introdus conceptul de intersecționalitate, care arată cum diferite forme de opresiune cum ar fi rasa, clasa socială și orientarea sexuală se intersectează.

• Al patrulea val – fiind dificil de stabilit când a început, se axează pe probleme ca hărțuirea sexuală, body shaming, cultura violului, violența împotriva femeilor, discriminarea și hărțuirea la locul de muncă, imagini sexiste în mass-media și este caracterizat și de o digitalizare puternică, social media fiind folosită pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestor probleme și pentru a îndemna la acțiunea pentru prevenirea abuzurilor.

Feminismul nu este împotriva bărbaților

Unul dintre cele mai comune mituri despre feminism este că ar fi împotriva bărbaților. Feminismul nu înseamnă ură față de bărbați sau învinovățirea lor pentru toate problemele. Înseamnă să recunoști că sistemul în care trăim a fost creat astfel încât să favorizeze bărbații, iar femeile au fost puse pe loc secundar.

Feminismul luptă pentru stabilirea unui echilibru, astfel încât toată lumea să aibă aceleași șanse și oportunități. Și bărbații au de câștigat din asta, feminismul încurajând exprimarea emoțiilor și libertatea de a alege ce fel de viață vrei, fără să fii judecat pentru că ,„nu ești destul de bărbat” dacă nu urmezi anumite tipare. 

Unii spun că feminismul nu mai este necesar, pentru că ,„acum femeile au toate drepturile”. Totuși, inclusiv în țările dezvoltate, femeile sunt în continuare dezavantajate. În multe locuri femeile câștigă mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă. Sunt mai puține femei în poziții de conducere sau în politică.

Femeile sunt și mai afectate în zonele sărace sau în țările în care legile nu le protejează. În aceste părți ale lumii, fetele nu au voie să meargă la școală, sunt căsătorite de mici sau nu au niciun control asupra propriului corp, iar în aceste cazuri feminismul nu doar că este important, ci necesar.

Feminism today

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le face feminismul este să schimbe felul în care gândim despre gen. De când suntem mici, fetele și băieții sunt învățați să se comporte într-un anumit fel. Fetele trebuie să fie ,,cuminți, înțelegătoare și sensibile”, iar băieții trebuie să fie ,„puternici și curajoși”. 

Feminismul propune un alt mod de a vedea lucrurile: fiecare persoană are dreptul să-și aleagă cine vrea să fie, ce îi place și ce vrea să facă în viață, indiferent de gen. Educația bazată pe respect, egalitate și empatie îi ajută pe tineri să devină adulți care acceptă diversitatea.

Feminismul de azi nu se mai referă doar la drepturile femeilor dintr-un anumit grup sau clasă socială, încearcând să țină cont și de alte aspecte care afectează viața oamenilor: sărăcia, rasismul, dizabilitățile, orientarea sexuală sau identitatea de gen. O femeie de culoare sau o femeie situată într-o țara dezavantajată economic va avea mai multe dificultăți în viață decât o femeie albă, care a avut acces la educație și bani.

Aici intervine termenul intersecțional. Conceptul de intersecționalitate, propus de Kimberlé Crenshaw în 1989, explică modul în care sistemul social tratează separat discriminarea pe bază de gen și rasă. Crenshaw a arătat că femeile afro-americane trăiesc o discriminare care le afectează pe ambele fronturi, iar acestea nu pot fi analizate separat.

Nu este vorba de a dovedi ce gen o duce mai rău – e despre a înțelege că inegalitatea afectează atât femeile, cât și bărbații, de a ne aminti că suntem împreună în asta și că nimeni nu trebuie lăsat în urmă. 

Femeile au nevoie de feminism.