A vota sau a nu vota
Fake news, dezinformare și iluzia de alegere
Nici nu mi s-a uscat bine cerneala pe buletin și totuși trebuie să îmi exprim opinia politică într-un mediu unde nu mi s-a cerut până acum. În ochii multora un adolescent de 17 ani și 11 luni e prea mic să înțeleagă sau orice discuție legată de politică se transformă într-una de oameni mari. De ce odată ce devii adult, brusc ai o voce? Și de ce atât de multe persoane care au împlinit recent 18 ani aleg să nu o folosească?
Politica și știrile prin filtrul social media
Până anul trecut nu am avut tangențe cu politica. Abia pe parcursul campaniei electorale de anul trecut am înțeles cu ce se mănâncă acest subiect. Am putut să iau parte la discuții de oameni mari și să îmi pot forma singur o opinie despre candidații existenți atunci. Nu aveam încă drept de vot, și asta se observa în atitudinile adulților din viața mea față de opiniile mele politice.
Observând, mai ales când mergeam la bunicii mei de la țară, cum se iscau certuri pe motive politice, am considerat mereu că nu are rost să îmi bat eu capul cu așa ceva. Și iată că am ajuns și eu să mă cert din cauza politicii.
Într-o societate unde majoritatea oamenilor sunt influențați de social media, fake news-urile și dezinformarea pot afecta părerile pe scară largă. Un studiu recent al Institutului de Tehnologie din Massachusetts a demonstrat că știrile false se răspândesc mai repede decât știrile reale. Potrivit acestui studiu, știrile false au cu 70% mai multe șanse de a fi repostate decât știrile adevărate, iar știrile adevărate necesită de aproximativ șase ori mai mult timp pentru a ajunge la 1 500 de persoane, decât necesită știrile false pentru a ajunge la același număr de persoane. (https://news.mit.edu/2018/study-twitter-false-news-travels-faster-true-stories-0308). Chiar dacă aceste studii nu sunt făcute în țara noastră, și la noi se regăsesc aceleași probleme. De exemplu, mii de oameni cad capcană campaniilor false, care promit lucruri imposibile.
În plus, multe platforme de social media creează anumiți algoritmi pentru a face propaganda targhetată oamenilor din toate categoriile. (Facebook a creat o paradigmă de țintire care permite partidelor politice în timpul campaniilor electorale să acceseze peste 162 de milioane de utilizatori din SUA și să îi vizeze, în mod individual, în funcție de vârstă, sex, circumscripție și interese – Chester J., „Rolul marketingului digital în campaniile politice”).
Un factor care ar putea influența acest val de dezinformare ar fi sistemul de învățământ. Ținând cont că în ultimii ani gândirea critică și formularea opiniilor personale este promovată din ce în ce mai mult în școli, examenele de orice fel continuă să fie bazate pe învățatul mecanic. Lipsa educației politice în școli joacă și ea un rol important în dezvoltarea opiniilor greșite ale elevilor români. Pe lângă o vagă descriere a politicii pe care o primim în clasa a VII-a, elevilor majori le lipsește un mediu favorabil care să îi ajute în luarea deciziilor de acest fel. Astfel, încercând să se informeze din surse nesigure, sunt victime ale propagandelor și știrilor false.
Și stângacii trebuie să învețe să scrie cu dreapta
România are parte cam de același tip de candidați de la finalul revoluției încoace. Clasa politică este, de trei decenii, paralelă cu lumea reală și cu nevoile cetățenilor. Așadar, se poate înțelege frustrarea oamenilor, mai ales a tinerilor, față de această iluzie de alegere. Este o soluție atunci să nu mergi la vot?
În anul 2024 s-a înregistrat o creștere în numărul tinerilor prezenți la vot. (736,569 tineri cu vârste cuprinse între 18-24 de ani în 2024, 675,568 tineri cu vârste cuprinse între 18-24 de ani în 2019). Fiind ambiționați de campanii care promovează mersul la vot, mulți tineri reușesc să găsească nu neapărat candidatul perfect, ci alternative.
Chiar dacă tu, ca stângaci, trebuie să scrii cu dreapta, măcar gândește-te că scrii. Scrii despre ce contează pentru tine, despre ce ți-ai dori de la țara ta și despre tine care ai avea o șansă la un viitor în această țară.