Autor: Alexandra Milea

De câte ori ai auzit că ,,realul deschide mai multe porți”? De câte ori ai auzit că ,,nu se face nimic la uman”? De care ori ți s-a spus că nu ai un viitor dacă ești la profil uman? Și de ce comparăm două opusuri?

Câti profesori din școala ta venerează un profil real/uman și îl batjocorește pe celălalt?

Din cele 56 de elevi care au răspuns, părerile lor au fost următoarele:

 0

Destui

3-4

Minim 4

mulți

Destul de mulți

2

Nu stiu

toti au cate ceva de comentat despre chestia asta, oricat de mărunt ar fii, exista câteva obiecții

Nu știu concret, dar am observat cel puțin 2-3

Nu mulți, dar sunt câțiva

Unu

Nu as putea sa dau un număr exact sau sa zic ca am intalnit profesofi care batjocoresc profilul uman, dar am impresia ca majoritatea profesorilor au așteptări mult mai mari fata de elevii de la profilul real

Nu neapărat îl batjocorește , mai bine spus fac comparații spunând ca cei de la real sunt mai deștepți

Majoritatea (sunt la real)(sa zic 15 profesori)

din scoala nu stiu,dar din randul celor care imi predau cel putin 2

nu neapărat batjocorește doar ne spun unii ca ii mai greu la real decat uman sa fim mulțumiți

Câțiva profesori, dar nu toți, există însă profi care nu batjocoresc profilul dar au așteptări ca de la real

Nu îl batjocoresc dar am impresia și observ ca uneori, copiii din clasele de real sunt considerati mai buni si cu mai multe sanse la un viitor.De asemenea, am cunoscut elevi din clase de real care au subestimat copiii din clasele de uman.

–

Poate 1-2

multi

cred ca majoritatea

între un sfert și jumătate

idk

Peste 3 profesori

Doar unul

Momentan nu am auzit nici un profesor discutând asta

Destui

3

În general, nu prea s-au făcut astfel de comparații la ore la noi la clasă.

indeajuns de multi

Aproape jumatate dintre profesori

Nu cred ca sunt

niciunul

Nu aș putea supe că „venerează” un profil față de altu, mai mult se plâng de ele pe rând. Totuși, aș spune că e o tactică a 65% din profesori.

1/2

Nici unul, nu am auzit

Stiu doar de un profesor

Majoritatea

niciunu

3

Nu cunosc astfel de cazuri.

Destul de multi

O mare parte din ei

nu știu

Foarte multi

aproape toți

Niciunul

nu stiu

Am ales să public toate cele 56 de răspunsuri pentru că fiecare opinie contribuie la integritatea articolului. Deși, din fericire, nu toți elevii spun că s-au simțit subestimați, unii au mărturisit că au experimentat comportamente diferite, iar asta contează. Fiecare voce contează.

Dacă ești elev de liceu,  cât de multumit ești de profilul pe care l-ai ales? Sau ai fost influențat într-o direcție diferită de ceea ce ți-ai fi dorit?

În mare, răspunsurile au variat de la ,,destul de mulțumit/ă” la foarte mulțumit/ă”, ceea ce înseamă că fiecare elev este satisfăcut cu materiile si curriculumul fiecărui profil;  însă câtiva elevi au avut câte ceva de adăugat…

,,cat de cat mulțumită dar de obicei profesorii ne subestimează cunoștințele și atunci nici nu mai încearcă (filo)“

,,Filologie bilingv franceză- sunt foarte mulțumit de alegerea făcut iar eu mi-am asumat faptul ca este posibil să existe comparații care sună așa “ un profil la care se intră cu o medie mică, nu-i cine știe ce , oricine putea “ sau “ cei de la real se descurcă mai bine “ dar eu sunt mândru ca dintre atâtea posibilități am ales să urmez ceea ce îmi place (limba franceză) și ca îmi pot perfecționa nivelul și abilitățile în vorbire concentrându-mă mult pe orele de franceză pe care le am într-o săptămână. “

Ce urmărește, de fapt, educația la nivel mondial?

UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) vizează în documentele oficiale faptul că obiectivele în educație sunt: incluziune și echitate, calitate și competențe, educația digitală, etc. Mai exact, eliminarea barierelor și discriminărilor, educația relevantă, adaptată secolului XXI, acces echitabil și etic digital. 

Care este definiția Ministerului Educației a  învățământului liceal în Romania?

În Anexa 1, filierele teoretice ale liceelor românești se împart în două categorii, profiluri reale și profiluri umane. — „Profilul real este orientat spre formarea competențelor specifice disciplinelor STEM, prin alocarea de ore suplimentare la matematica, informatică şi, după caz, biologie/chimie; accentul curricular este pus pe rezolvarea de probleme, investigare științifică, aplicabilitate practică și dezvoltarea competențelor digitale.”  — „Profilul umanist se concentrează pe formarea competențelor de analiză și interpretare a textelor, evaluarea surselor, exprimare scrisă și orală, alfabetizare culturală și dezvoltarea abilităților socio-umane; planul-cadru asigură ore suplimentare la limba și literatura română, limbi moderne și discipline socio-umane.”

În concluzie, o lista a competențelor prioritare pentru cele două categorii sunt: competențe de rezolvare a problemelor și aplicare a metodelor științifice, competențe procedurale în STEM, gândire logică și analitică, competențe digitale- pentru real. Și gândire critică și exprimare personală, evaluarea și slectarea surselor, competențe de comunicare scrisă și orală, alfabetizare culturală sau interpretare socială.

7 motive pentru care profilul uman NU E EGAL cu un viitor limitat

1. În UK, rata de ocupare pentru aceste categorii de absolvenţi este aproape identică cu cea a absolvenţilor STEM, ceea ce demontează mitul că umanul ar duce neapărat la şomaj sau joburi precare.

2. World Economic Forum — top competențe viitoare: listează „critical thinking”, comunicare, rezilienţă, învățare activă între cele mai valoroase competenţe. Acestea sunt exact punctele forte ale pregătirii umaniste.

3. Absolvenţii AHSS/SHAPE au o capacitate de mobilitate sectorială – pot trece între diferite domenii profesionale, ceea ce le oferă rezilienţă în faţa schimbărilor economice.

4. În România, doar ~19 % dintre adulţii 25‑64 ani au studii superioare, mult sub media OECD (~42 %). Totuşi, cei cu studii superioare au şanse mari de angajare: ~92 % dintre tinerii cu studii terţiare sunt ocupaţi, comparativ cu ~87 % media OECD.

5. Pentru absolvenţii de „Humanties” (umaniste) ai universităţii: 62% îşi găsesc un job în termen de 2 luni după absolvire; la 6 luni, ~85% sunt angajaţi.-Universiteit Leiden

Exemplu de venituri: Absolvenţii de uman cu master câştigă în medie ~€3.091 brut/lună în primul job cu normă întreagă; după mai multă experienţă (~2 ani) ~€3.616/lună.

6. Avantajul salariului STEM la intrarea pe piaţă tinde să se micșoreze pe termen mediu — până la mijlocul carierei diferența se reduce. Studiile arată că absolvenții din arte/umanități recuperează din decalaj după 10–15 ani. -Athens Journals

7.Context românesc: chiar dacă România are particularitățile ei (rate de absolvire, ponderea învățământului terțiar), datele arată că educația superioară și competențele (nu doar specializarea liceală) sunt corelate cu ocuparea. Același lucru e valabil pentru absolvenți din domenii umaniste.-OECD

Ce se întamplă atunci când creativitatea unui artist este restricționată?

– Frustrare și stres psihologic: conform cercetărilor lui Teresa Amabile (psiholog social, expert în creativitate), restricțiile externe asupra creativității reduc motivația, ceea ce poate duce la scăderea satisfacției și a stimei de sine.

– Scăderea motivației și a implicării: Amabile (1983, 1996) a identificat că mediile care limitează autonomia creativă duc la demotivare. Artistul poate să-și piardă interesul pentru proiecte, să se simtă neapreciat și să reducă efortul depus.

– Stagnare cognitivă și pierderea potențialului: Cercetările în neuroștiință arată că activitățile creative stimulează plasticitatea creierului; Când artiștii nu pot explora idei noi sau să experimenteze, creativitatea lor se blochează, iar dezvoltarea abilităților și gândirea divergentă sunt inhibate.

!! Conform unui raport UNESCO, succesul în carieră nu poate fi prevăzut doar pe baza profilului de studiu, ci se bazează pe adaptabilitate și învățare pe tot parcursul vieții!!

Prof. Carol Dweck, celebru pentru cercetările despre mindset (mentalitate de creștere) despre potențial și succes, susține că oricine, indiferent de profil, poate avea o carieră de succes dacă învață continuu și dezvoltă abilități.

– „Indiferent de abilitatea ta, efortul este ceea ce aprinde acea abilitate și o transformă în realizare.”

-„Dacă, ca cei cu mentalitate de creștere, crezi că te poți dezvolta, atunci ești deschis la informații precise despre abilitățile tale actuale, chiar dacă acestea nu sunt măgulitoare. Mai mult, dacă ești orientat spre învățare, așa cum sunt ei, ai nevoie de informații precise despre abilitățile tale actuale pentru a învăța eficient.”

-„Într-o lume — lumea trăsăturilor fixe — succesul înseamnă să dovedești că ești inteligent sau talentat. … În cealaltă — lumea calităților în schimbare — este vorba de a te provoca să înveți ceva nou. Să te dezvolți pe tine însuți.”

Personalități cu caracter puternic care au reușit să se impună prin transpunerea competențelor:

Malala Yousafzai

Dovada vie că determinarea, educația și curajul pot transforma un copil cu resurse limitate într-o voce globală pentru schimbare. Malala a crescut în Pakistan, într-o zonă în care fetele aveau acces limitat la educație. A luptat pentru dreptul fetelor la școală, supraviețuind unui atac armat. A fost împușcată în cap la vârsta de 14 ani, iar dupa un an de reabilitare, și-a găsit curajul de a vorbi la o conferință UN despre inegalitatea de șanse. A fondat o organizație care asigura fiecarei fete oportunitatea de a învăța și de a-și alege propriul viitor. Doi ani mai târziu, câștigă Premiul Nobel pentru Pace, devenind cea mai tânără câștigătoare.

Nelson Mandela

A luptat împotriva apartheidului în Africa de Sud, a petrecut 27 de ani în închisoare și apoi a devenit primul președinte ales democratic. Demonstrează că perseverența, învățarea continuă și capacitatea de a construi relații și abilități de lider pot conduce la succes, indiferent de circumstanțele inițiale.

Barack Obama

Crescut într-un mediu modest, cu identitate multiculturală, a urmat studii riguroase la Columbia în domeniul Political Sciences și a dezvoltat abilități de comunicare și leadership care l-au propulsat ca senator și ulterior președinte al SUA. Arată că succesul nu depinde de traseul inițial, ci de efort, educație continuă și dezvoltarea abilităților personale și sociale.